Ratko Delorko's Piano Police: A 40-Page Guide to Better Playing.

    Ratko Delorko's Piano Police: A 40-Page Guide to Better Playing. The Half - Hour Read.

    I read a volume of this series in half an hour, as mentioned in the title, and I can say that I had fun with the dialogue of the two characters, a stressed novice and a professional who provides information with good mood and irony. Ratko Delorko has started a series of guides for piano enthusiasts in the age of speed. The book is deeply pedagogical, I think I would have liked to have a teacher with whom I laugh so much, and it manages to encompass a lot of aspects in a small space, which is undoubtedly a great quality !

    The 25 chapters respond to the most diverse curiosities of the pianists at the beginning of their journey. Surely the questions „whether to buy a used piano, or a cheap one, a German or Korean one, what brand is the most recommended” have resounded dozens of times, perhaps hundreds of times in the ears of specialists, therefore, in order not to be unnecessarily repeated, all those who are at the beginning of the road should read this book. 

    The subject certainly deserves a thorough treatment from an interpreter, composer and teacher because, beyond the important investment, the piano remains an important companion in the life of the pianist, the pianist, he is the one who will give meaning to his silences, which will raise/decrease his self-esteem,  it will encourage him to move on or make him love music even more. The subject is quite little researched in the profile universities, that's why he deserves all the more attention, the more, that is why the book written by pianist Ratko Delorko remains a pedagogical initiative designed from the start to success !

    https://www.amazon.com/Ratko-Delorkos-Piano-Police-Half-Hour/dp/3384143981

    Ratko Delorko, Poliția Pianului: Un ghid de 40 de pagini către evoluția interpretativă - se citește în 30 de minute.

    Am citit un volum din această serie chiar într-o jumătate de oră, așa cum este menționat în titlu și pot spune că m-am amuzat de dialogul celor două personaje, un novice stresat și un profesionist care oferă informații cu bună-dispoziție și ironie. Ratko Delorko a demarat o serie de ghiduri destinate pasionaților de pian aflați în epoca vitezei. Cartea este profund pedagogică, cred că mi-ar fi plăcut să am un profesor cu care să râd atât de mult, și reușește să cuprindă enorm de multe aspecte într-un spațiu restrâns, ceea ce este fără îndoială o mare calitate ! 

    Cele 25 de capitole răspund celor mai diverse curiozități ale pianiștilor aflați la început de drum. Cu siguranță întrebările „dacă să cumpăr un pian folosit, sau unul ieftin, unul german sau coreean, ce marcă este cea mai recomandată” au răsunat de zeci de ori, poate de sute de ori în urechile specialiștilor, de aceea, pentru a nu se repeta inutil, toți cei care se află la început de drum ar trebui să citească această carte.

    Subiectul merita cu siguranță o tratare amănunțită din partea unui interpret, compozitor și profesor pentru că, dincolo de investiția importantă, pianul rămâne un tovarăș important în viața pianistului, el este cel care îi va da sens tăcerilor lui, care îi va ridica / coborî stima de sine, îl va încuraja să meargă mai departe sau îl va face să iubească și mai mult muzica. Subiectul este destul de puțin cercetat în universtățile de profil, de aceea el merită cu atât mai mult toată atenția, de aceea cartea scrisă de pianistul Ratko Delorko rămâne o inițiativă pedagogică destinată din start succesului !

    https://www.amazon.com/Ratko-Delorkos-Piano-Police-Half-Hour/dp/3384143981

JURNAL DE TURNEU II

II

Rămăsesem în punctul în care ne întorsesem de la Techirghiol amețiți de succesul primului recital. Luni urma să începem înregistrările. Duminică seara aflăm că inginerul de sunet abandonează proiectul. Suntem sub stare de șoc. Laura se îmbolnăvește, face febră, are un rău general. Eu mă simt responsabilă pentru toată situația asta și caut un alt studio de înregistrări. Găsesc în 24 de ore o variantă mai bună ca preț, restabilim date, ne recâștigăm cât de cât moralul.

Între timp mă preocupă cum să achiziționăm un videoproiector. Cristi Farcaș este în Coreea, dar ținem legătura pe Whatsapp. Am mers fizic într-un magazin E-Mag pentru a-l comanda, s-a putut doar de la un magazin partener. Mi se dau asigurări că returul este posibil chiar și pe firmă. După aproape o săptămână sosește coletul mult așteptat și foarte scump. Iau legătura cu Cristi, începem primele operațiuni și constatăm că nu funcționează, că niciun buton nu mergea, cu excepția celui de pornire. Aparatul putea să fie deschis, dar nu și oprit. Pentru că operațiunile de retur nu au funcționat online, iau apartul și îl duc la magazin. Sunt trimisă la service-ul E-Mag, unde mi se spune că nu se pricep la Epson și să fac returul. La magazin mi se spune că la noi în țară legislația nu permite firmelor returneze marfa cumpărată, dar că totuși se va încerca o mediere între mine și magazinul care mi-a vândut marfă stricată. Dar subtextul era să mă pregătesc sufletește că am luat o țeapă, și încă una legală. Mă întorc acasă, iau legătura cu magazinul din Brașov. La capătul firului răspunde un domn adormit. Discuția se termină prost, cu țipete din partea mea, îmi închide telefonul. Îi tulburasem somnul de după-amiază. Mă întorc pe site, de unde sunt respinsă automat cu problema în cauză. Până când decid să mint și să inventez o altă problemă ca să intru în legătură cu un operator. În fine, reușesc să vorbesc cu cineva, mi se cer mai multe informații despre produs, filme, poze, dovezi că nu merge. Discuția pare rezonabilă. A doua zi dimineață, un curier vine și ridică marfa. Dar în câteva ore aflu tot de la E-Mag cu firma nu acceptă returul. Sătulă de acest refren, sun la un avocat de pe internet. O doamnă fumătoare îmi confirmă că legea este împotriva mea, dar totuși mă învață ce să spun. Totul gratuit. Trimit e-mailul cu pricina și în 2 minute primesc confirmarea că returul este posibil. Minunată doamnă !

Între timp ne pregătim să susținem recitalul de la Tescani fără video-proiecții, deși așa fusese anunțat. Trebuia să plecăm vineri la 6.24 spre Bacău, dar plecăm la 17.20 pentru că Thibault are vineri ședință de repartizare pe postul de profesor, una dintre acele faimoase ședințe pentru titularii rămași fără post permanent. Thibault rămâne pe postul de la Colegiul Lipatti și, în fine, ajungem și noi la 11 noaptea la Tescani. Mă așteptam la câini urlând la lună, la cucuvele și pânze de paianjen, însă ne-au așteptat arborii, aerul proaspăt și pacea nopții. Între timp mă îmbolnăvisem și eu - pe măsură ce Laura se vindeca, dar eram recunoascătoare că nu am fost în același timp bolnave.

Dimineața mă simt mai bine. Cântăm după aproape două săptămâni de pauză. E drept că am avut cu Thibault o zi de înregistrare, dar cu Laura nu mai cântasem de la Techirghiol. Chemasem o firmă să ne filmeze, ne concentrăm, ne iese frumos. Publicul este alcătuit din artiștii aflați în tabăra de creație și familie. Toți au fost ochi și urechi, ne-au ascultat cu luare aminte, nimeni nu a plecat, nimeni nu a tușit. Cu toate astea, un oarecare dispreț se insinuează. Conferința Laurei, plină de informații, a fost, la fel, ascultată cu atenție. Eu am răspuns întrebărilor Laurei fluent, fără să mă bâlbâi, cu voce sigură. La sfârșit s-au făcut fotografii pe treptele conacului. Mi-ar fi plăcut să mai rămân în acel loc, dar trebuia să fugim la Moinești, la monumentul Dada. Plecăm, filmăm în plin soare, la ora 2, pe caniculă. Laura joacă formidabil, e o actriță minunată, Thibault citește în franceză... Timpul trece. Erau programate doar 20 minute. Noi așteptam să ni se facă semn că au expirat. Ședința s-a terminat abia când am obosit.

Ne întoarcem cu mașinile la Bacău, la 6 seara avem tren spre București. Mă așteaptă un nou conflict la telefon, sunt agresată verbal fără să înțeleg pe moment ce se întâmplă. 

Urmează trei zile de înregistrări. Ars longa, vita brevis.

To be continued...

 

JURNAL DE TURNEU

I

Câteva rânduri despre debutul turneului De nos oiseaux din Festivalul de Artă de la Techirghiol.

Oare Tzara s-a convertit la creștinism ? Soția lui suedeză, Greta Kuntson, este posibil să fi exercitat ceva influențe asupra românului cu origini evreiști. În poemele lui apar dese trimiteri la Dumnezeu care împarte cerealele, sau la Dumnezeu dada care dansează, la Iisus, om de încredere... Totodată, apar și pasaje blasfemiatorii, dintr-un ciudat hazard poetic dadaist. În orice caz, destinul proiectului nostru a aranjat totul astfel încât debutul să aibă loc în fața unui altar catolic, într-o bisericuță uitată din Dobogea, cu smochini în grădină, păsări în pomii fructiferi și iarbă peste tot. Lângă intrare, afară, un crucifix enorm cu Isus răstignit. Biserica de piatră avea o acustică minunată iar publicul nostru, alcătuit din localnici sau turiști, a fost trup și suflet alături de noi pe toată perioada recitalului-spectacol. O fetiță de doi ani dansa și cânta, era felul ei de a participa...

În urmă a câtorva săptămâni de repetiții aproape zilnice, de îndoieli și căutări, recitalul nostru a răsunat viu, real, frumos. Laura a cântat și a jucat ca nimeni altcineva, era surprinzătoare și împărtășea bucurie audienței, Thibault a fost sufletul romantic al textelor dadaiste, iar eu încercam să găsesc precizie și logică în textul muzical. Pentru că, indiferent de cât de aleatorie va fi concepția unei partituri, interpretarea are datoria să fie clară.

Dacă cu câteva săptămâni înainte nu recunoșteam în cântat ceea ce eu însămi scrisesem, în recital, nu numai că am recunoscut, dar totul a fost de zece ori mai frumos decât îmi imaginasem !

Aș dori să mulțumesc organizatorilor Festivalului Odisee din Techirghiol: Dorianei Tăut, Sandrei P., Anei Meltzer, părintelui Ieronim, domnului care ne-a deschis, fotografului, totodată echipei noastre care, deși era la kilometri distanță, a fost cu sufletul alături de noi: Doinei Barbu, Andreei Grecu, lui Cristi Farcaș și lui Mihai Ivașcu și, bineînțeles, dragilor mei muzicieni, Laura Tătulescu și Thibault Solorzano !

Așa că vă invit cu bucurie să ne ascultați în următorul recital De nos oiseaux din data de 24.08.2024, la Tescani !